Deviația de sept nazal

De Denisse 28 iun., 2019 Nas

CARACTERISTICI

Reprezintă obstrucția, de regulă unilaterală, a peretelui care desparte cele două fose nazale, aparând astfel o îngustare a culoarului respirator. Aproximativ 80% din populație prezintă deviația septului nazal, însă nu toate persoanele dezvoltă și simptomatologie clinică (obstrucție nazală). Obstrucția nazală poate apărea din cauza deviației septului nazal, prin îngustarea culoarului respirator, sau prin inflamația care apare la nivelul mucoasei cornetelor nazale inferioare (cu rol de încălzire, de purificare și de umidificare a aerului respirator).

CAUZE

Malformații septale apărute în perioada neonatală sau traumatisme în timpul nașterii. Traumatisme craniofaciale în perioada copilăriei sau a vieții de adult (lovituri, accidente sportive, agresiuni fizice, accidente de mașină sau de motocicletă).

SIMPTOME

De cele mai multe ori, deviația de sept este asimtomatică, mulți pacienți aflând despre ea în urma unui control de rutină. Printre semnele şi simptomele deviației de sept se numără:

• Obstrucția nazală, care poate fi uni- sau bilaterală. O conștientizăm in timpul activităților fizice, al virozelor respiratorii, când apar edemul şi congestia mucoasei nazale, sau în timpul diverselor alergii sezoniere.
• Rinosinuzite repetate. Prin îngustarea culoarului respirator şi prin oxigenarea deficitară a sinusurilor paranazale.
• Sindroame obstructive de căi aeriene superioare. Tulburările de somn se pot datora unor factori care țin de configurația anatomică a pacientului (gâtul scurt, lueta alungită, văl palatin hipoton, obstrucții nazale de diferite cauze, hipertrofia amigdalei palatine sau linguale). Cele mai frecvente sindroame obstructive, pentru care pacientul se prezintă la medic sunt sforăitul primar şi sindromul de apnee în somn.
• Epistaxis – uscăciunea mucoasei nazale poate determina apariția mai frecventă a microsângerărilor nazale.
• Dependența de vasoconstrictoarele nazale – apariția obstrucției nazale însoțite de edem şi de congestie a mucoasei cornetelor nazale inferioare duce la o folosire abuzivă a picăturilor pentru desfundat nasul.

DIAGNOSTIC

În timpul consultului, medicul examinează şi inspectează piramida nazală şi poate observa eventuale modificări ale formei acesteia. Inspecția cavității nazale se face cu ajutorul speculului nazal – la rinoscopia anterioară observăm localizarea, tipul şi severitatea deviației de sept şi posibile afectiuni asociate.

Pentru completarea diagnosticului este necesară şi evaluarea imagistică a cavității nazale, cu ajutorul unui endoscop rigid sau al unei tije flexibile, numite fibroscop. Acestea sunt utile in evaluarea deviațiilor posterioare ale septului nazal, în asocierea cu polipoze nazale sau perforații preexistente ale mucoasei septale.

Se poate urmări şi retracția mucoasei cornetelor nazale, înainte şi după folosirea unui spray decongestionant.

TRATAMENT:

• Tratament simptomatic – ameliorarea obstrucției nazale cauzate de hipertrofia mucoasei cornetelor nazale, prin folosirea spray-urilor nazale.
  • Decongestionantele nazale – scad edemul mucoasei nazale şi creează astfel spațiu respirator, însă folosirea lor pe o perioadă mai lungă de șapte zile poate duce la dependență şi la obișnuirea mucoasei nazale.
  • Steroizii topici nazali – sunt substanțe cu rol antiinflamator, care acționează la nivelul mucoasei cornetelor nazale inferioare, reducând edemul mucoasei. Perioada optimă de utilizare este de o lună, iar amelioarea funcției respiratorii apare în aproximativ două săptămâni de la utilizarea lor.
  • Antihistaminicele – aceste medicamente reduc simptome precum rinoreea apoasă, strănutul şi obstrucția nazală, simptome adesea asociate cu alergiile. 
• Tratament chirurgical – septoplastia – Dacă simptomatologia persistă după utilizarea tratamentului simptomatic, trebuie luată în calcul corecția chirurgicală a deviației de sept nazal (septoplastia). Septoplastia reprezintă rezecția (îndepărtarea) porțiunii deviate a septului nazal şi repoziționarea acestuia din urmă în centrul nasului. Pentru a putea efectua acest lucru, chirurgul trebuie să îndepărteze porțiunea cartilaginoasă şi o parte din porțiunea osoasă a septului nazal, în timpul intervenţiei chirurgicale, fără însă a lăsa semne vizibile la nivelul piramidei nazale (nu apar echimoze în jurul ochilor și nici nu se modifică forma nasului).

COMPLICAŢII:

Printre cele mai frecvente complicaţii se numără:

• Hematomul septal – apare prin acumularea de sânge între foițele septale,
• Infecția – apare prin manevre incorecte de asepsie şi antisepsie,
• Perforația septală – mucoasa despărțitoare dintre cele două fose nazale se rupe și apare o comunicare între acestea,
• Epistaxisul – sângerare postoperatorie, prin lezarea vaselor care irigă septul nazal,
• Obstrucția nazală prin deviație de sept reziduală,
• Sinechiile – sunt punți de țesut fibros, care apar între mucoasa septului nazal și fosa nazală (cornet nazal inferior, de regulă) și alterează culoarul respirator,
• Fistula de lichid cefalorahidian – complicație rară, dar serioasă, care apare prin leziuni sau avulsii ale lamei cribriforme, în timpul manevrării lamei perpediculare a etmoidului.

Când ne adresăm unui medic ORL?

Este necesară consultarea unui medic specialist atunci când obstrucția nazală este persitentă, rinosinuzitele sunt recurente, este afectată calitatea vieții și pacientul nu poate desfășura activități uzuale sau când este alterată calitatea somnului.